Zile şi insule // de Bogdan Miniar


Conceptul neştiut şi pierderea de sine

Conceptul neştiut este o instituţie permanent funcţională. Reuşita funcţionării lui trecând abuziv, ca şi cum n-ar trece, prin ştiutul (în mod ultim) intermitent. Astfel, concept-interstiţiu, neştiut reapare la capătul, în marginea produsului  său.

Conceptul neştiut şi primit funcţionează. Funcţionează şi eşuează simultan, inventează prolific şi face ravagii fizice şi metafizice ca un atom-bumerang. Rămas metafizic timpuriu, omul deschide zodia pierzaniei sub conceptul neştiut, sub lucrul îmbolnăvit al lui Dumnezeu, „lumea”, portretul lumii. Cu totul malign, canceros, neştiutul concept înaintează spre cea mai slabă formă a vieţii şi conştiinţei – decizia, care face imposibilă recunoaşterea pierzaniei, a cărei stare de îndepărtare devine imposibil de parcurs cu vehicolul deciziei.

Citeşte tot articolul pe ISVOD.

Acest articol a fost publicat în Eseuri și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s