“LILA” sau dansul lui Dumnezeu// de Marius Iona


Indischer Maler

Romanul experimental “Lila” al indianistului Mircea Itu surprinde până la cruzime ochiul neexersat atât în plan estetic, cât şi în cel metafizic-oriental. Scriitura este una de tip orgiastic. Genul feminin vorbeşte prin cel masculin sau singularul se manifestă prin intermediul pluralului, şi viceversa. Toate obişnuitele reguli sunt suspendate, aluzie discretă la cealaltă dimensiune ce depăşeşte firea căzută în ignoranţă. Totul curge în cele patru capitole ale romanului: Experienţa, Trăirea, Identificarea şi Eliberarea. Mai mult, nu ştii unde şade ascuns autorul ce povesteşte ca dintr-o pagină biblică sau upanişadică la persoana a treia singular, când deodată ţâşneşte la persoana I singular sau plural ca   dintr-un roman de ultima oră.

Lila este o româncă ce obţine o bursă de studii în India. Aici, după suferinţele acomodării la o nouă cultură şi civilizaţie reuşeşte într-un final să parcurgă iniţiatic Kama (iubirea). Iubirea poate fi trezită în patru feluri : perceperea obiectelor exterioare, o dorinţă fierbinte, visul şi imaginaţia sau credinţa, conform manualului de erotică hindusă Kama Sutra al lui Vatsyayana. Marcel reprezintă percepţia iubirii, o nevoie de experienţă, deci prima sursă, Brian o oferea pe a doua (dorinţa), iar Ravi – indianul – este o poveste, un vis dulce şi adevărat, cea de-a treia sursă. Aşadar, protagonista romanului experimentează pe final « Iubirea ca eliberare… », al patrulea fel de iubire căutată. Pentru aceasta Lila se retrage undeva în nordul Indiei, în Himalaya (locuinţa zăpezii în sanscrită), unde se şi călugăreşte. După o perioadă de desăvârşire spirituală Lila cade într-o prăpastie undeva în Himalaya. Această cădere face trimitere la rădăcinile zamolxiene ale Lilei şi la sublima aruncare a străbunilor ei în prăpastia cu suliţi.

Încheierea romanului este unul deschis spre veşnicie şi original cu un mistic poem-imn de Lila Bonnefoi (amintind la noi de poemele lui Francisc de Assisi) :


„TAT TVAM ASI! (Acela eşti tu)


Odată am fost pierdută în pădure

Nu era întunecoasă şi tăcută,

ci strălucitoare şi populată.

Nu era pentru prima oară

când îmi pierdeam

Sinele meu.

Se pare că nu-mi dădusem seama de faptul acesta

până acum.

Doare tare, ştii

sau poate că nu ştii.

Atunci, în mijlocul lui nicăieri,

Am întrebat:

<Cum poţi găsi calea ?>

<Sunt două poteci.>

<Deşi diferite, sunt una şi aceeaşi,>

veni răspunsul.

Fie spre mare

spre a-l vedea

pe Dumnezeu personal

sau spre vârful muntelui

spre a-l căuta

pe Dumnezeu impersonal (nirguna Brahman)

Unul este Imaginea, altul este Ideea

Manifestare şi Principiu,

doi este unul, în cele din urmă.

Şi mereu aminteşte-ţi:

Acela tu eşti !

M-am gândit că titlul cărţii să fie Lila. Numele ei încorporează această poveste adevărată de viaţă gândită şi simţită, iar mai presus trăită, într-un tot unitar. Aşa cum, potrivit unui obicei străvechi nu numai indian numele poartă o semnificaţie adâncă, am cunoscut aici faptul că, pe limba sanscrită, lila înseamnă: “jocul cosmic”, dansul lui Dumnezeu. Unu se divide în multiplu, fondul îmbracă forme, ideea capată imagini, care o exprimă, principiul trece în manifestare. Dar, citind manuscrisul autoarei la prima ei carte publicată de noi, prefaţată de italianca Fulvia Conti, am descoperit într-un loc observaţia urmatoare: cuvântul lila, în limbajul arhaic din satele româneşti din Transilvania, simbolizeaza un albastru închis, <vânăt>, culoare cu care, scrie ea,  <se înveşmântă casele în satele din Carpaţi, ca să fie legate de veşnicie>. Apoi trimite din perspectiva comparativă la <albastrul de Voroneţ>, unic în lume în pictura murală, regăsit pe această mănăstire în nordul Moldovei, în România. […]

Nu deţinem adevărul cu privire la finalul povestirii, dar eu trăiesc cu credinţa că, întrucât s-a eliberat încă din viaţă, Lila nu moare niciodată.”

Acest articol a fost publicat în Recenzii și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s